ŞCOALA GIMNAZIALĂ LISA s-a înfiinţat în 1876. Ea a funcţionat în localul fostei Companii a IX-a a Regimentului I grăniceresc până în anul 1968, când s-a dat în folosinţă un nou local, o clădire cu doua nivele şi spaţii şcolare suficiente pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ. Sunt folosite 2 săli de grupă, 5 săli de clasă pentru ciclul primar, 4 săli de clasă pentru gimnaziu si o sală de sport. Laboratorul de informatică este amenajat în corpul grădiniței, clădirea acesteia fiind vecină cu cea a școlii (curtea este comună). Toate sălile sunt dotate cu mobilier şcolar în stare bună, primit de la Inspectoratul Şcolar sau cumpărat prin finanţare din bugetul local.
Pentru că din totalul de 199 preşcolari şi şcolari ai acestei unităţi de învăţământ, 167 sunt de etnie rromă ( deşi se declară doar atunci când este vorba de includerea în proiecte specifice rromilor), şcoala şi-a propus permanent atragerea acestora, motivarea lor pentru învăţătură în vederea reducerii procentului de corigenţi, creşterii promovabilităţii şi, mai ales, eliminarea abandonului şcolar. Sunt reînscrişi elevi cu vârste mai mari decât vârsta clasei, iar profesorii şi învăţătorii lucrează diferenţiat, îmbinând metode de activitate moderne, pentru atragerea si motivarea elevilor.
Majoritatea membrilor corpului profesoral participă la cursuri de formare continuă. Cadrele didactice, în special cele care locuiesc în comună (1 educatoare, 3 învăţători, 1 profesor), se implică în viaţa comunităţii, ţinând legătura atât cu familiile elevilor, cât şi cu instituţiile comunei (Primăria, Biserica si Postul de Poliţie). Managementul acestei instituţii şcolare este asigurat de consiliul de administraţie şi director. Consiliul de administraţie al şcolii Lisa este constituit respectându-se legislaţia în vigoare.
Populaţia comunei Lisa este formată în marea majoritate din români şi o comunitate de rromi numeroasă în satul Lisa. Principala ocupaţie a locuitorilor comunei o constituie cultivarea pământului ( culturi de cartofi, ovăz, secară), pomicultura (meri, peri) şi creşterea animalelor (vaci, bivoli, oi). Activităţile industriale şi mesteşugăreşti sunt puţin dezvoltate. Există mici ateliere de eploatarea şi prelucrarea lemnului, câţiva intreprinzători particulari care se ocupă de comerţ şi câteva iniţiative de realizare a unor pensiuni sau popasuri turistice în regim de asociaţii familiale. În vederea creşterii numărului populaţiei prin atragerea familiilor tinere în satele comunei, Consiliul Local şi Primăria au în vedere implementarea unor programe de dezvoltare turistică si agroturistică. Şcoala se implică şi ea în astfel de programe prin oferta curriculară şi disciplinele opţionale, vizând educaţia ecologică, activităţi tehnologice-gastronomie, geografia turismului local, toate având drept scop atragerea şi motivarea elevilor.